miercuri, 21 decembrie 2011

Pssstt, Mosule...

Fii atent aici, ca ai mei colegi m-au delegat sa te invitam pe la noi. Cica joi, dupa ora 19:00, ca pana atunci mai avem de ucis niste brief-uri. Sa nu cumva sa zici ca nu, ca mi-am dat foc la traista si se duc pe rapa veleitatile mele de client service. Se intrevede alcool, poate te ajuta sa te hotarasti daca vii sau nu.

Si nu te panica, ca noi nu-ti cerem multe. Ca sa vezi ca suntem copii cuminti si de treaba, te si ajutam. Ti-am scris fiecare cate o scrisoare. Cu ce vrem. Sau nu vrem. Asa ca vezi? N-ai niciun motiv sa nu te infatisezi la intrunire.
Ne-am inteles, da? Nu de alta, dar nu mai am timp de pierdut ca sa te conving.

Apropo- scrisorile le gasesti in soseta de pe usa de la Client Service. Fii macar dragut sa treci sa le iei, chiar daca nu le vei citi si ne vei aduce tot ce crezi tu de cuviinta.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Banc cu 3 dovleci


Nitza, Martinovici si Ion – 3 dovleci ciopliti – pe front desk-ul agentiei ICON Advertising, in seara de Halloween.

Nitza: Da chiar nu mi se pare corect. Dupa ce ne-au tavalit in halul ala pe ziarele alea mizerabile, ne-au zgariat si ne-au cioplit, ne-au scuturat de toate semintele, iar acu ne mai si ard cu lumanarile astea mici, acuma ei bine mersi beau, mananca si se distreaza fara noi. Mamaaaa, ce-as manca si eu o bucata de placinta cu dovleac.

Martinovici: Haide pitzi, taci. Ce te tot plangi atata, tu nu vezi ce te-au impopotonat pe tine? Ai si par, si gene, te-au mai dat si cu blush. Iar eu – dupa ce ca aia trei din creatie mi-au dat forma asta fioroasa, au mai si dat niste note nasoale rau de am pierdut amandoi concursul si a castigat zdrentosul asta de Ion. Uita-te si tu la el, nici acum nu-mi vine sa cred....

Ion : Bah, hai ca sunteti fraieri amandoi si invidiosi, pe deasupra. Pai ce sa va fac io voua mah, daca ati fost total pe langa brief, iar eu am avut norocul sa pic cu cea mai inchegata echipa? Sefa de productie, care a venit cu ideea asta de a picat exact pe brief, accountul care a supravegheat totul pana in cel mai amanuntit detaliu si Arta, care a executat totul impecabil.
Hai taceti si bucurati-va ca inca mai stati la caldurica, ca acusi ne scot astia pe scari afara.

(Dovezi ale masacrului dovlecilor ICON si a “destrabalarii” de dupa mai jos si pe Facebook J)



miercuri, 19 octombrie 2011

Invazia monstruleţilor din plastilină

Acum ceva timp, în creaţie, au fost aduse două cutii cu plastilină nouă, colorată, veselă!
Au urmat lungi dezbateri în legătură cu ce am putea realiza din ea. Persoanele cele mai entuziasmate de noua activitate creativă au fost tot fetele, bineînţeles.
Noii monstruleţi din plastilină pot fi văzuţi în libertate cam pe la toate birourile. Laura, art(a) şi specialista într-ale modelatului, are sus pe monitor un monstruleţ roz cu ţepi verzi. Nu e nici înfiorător, nici feroce şi nici prea ameninţător. Doar amuzant. Ivona, copy-ul, şi-a luat treaba foarte în serios. Are acum, tot sus pe monitor, 3 pseudo-monstruleţi: un pui cam ciudăţel, o gărgăriţă despre care Laura spune doar că "arată într-un fel", şi o râmă roz căreia i-a greşit puţin ochii oferindu-i o ciudată nuanţă de strabism. Adi, DTP-ul nostru preferat, are la baza monitorului său un melc cu tendinţe de leşin accentuate ( "nu are centrul de greutate bine poziţionat" spunea Adi în timp ce încerca încă o resuscitare a melcului său).

Micro colecţia “Monstruleţi din plastilină” o prezentăm cu mândrie mai jos



joi, 6 octombrie 2011

Povestea cutiutelor din creatie

Laura, art(a) noastră, a început într-o bună zi să ne povestească cum, acum mult mult timp, era o babă care iubea tare mult un mos. Si venea ziua lui si ea nu stia ce să-i cumpere. Asa că s-a dus la magazin si i-a cumpărat o cămasă, opinci, izmene si un pulover.
Rând pe rând hârtia, pe care Laura o avea în mână în timp ce spunea povestea,se transforma în toate obiectele vestimentare din poveste, apoi în masa de la restaurantul unde au cinat cele două personaje, apoi în două bărcute pentru o plimbare romantică.

Povestea are final tragic ( care sochează mai pe toată lumea iar Laura se amuză copios de fiecare dată). Dar, după toate formele pe care le ia hârtia, la final ea se transformă într-o cutiută, moment în care Laura spune: "Acum că ai ascultat povestea, pune banii aici!" 

Toti cei care asculta povestea Laurei isi doresc câte o cutiută multifunctională construită din hârtie. Toate sunt aproape identice: ca mărime, ca aspect, ca formă. Însă toate sunt diferite pentru că fiecare dintre noi a tinut mortis să si le individualizeze. Constient sau nu, ne-am tranformat aceste obiecte într-unele foarte personalizate. Cutiute pline cu obiecte multe si mărunte.

Cutiuta de hârtie a Laurei contine, după cum era de asteptat, lucruri caracteristice pentru un art : o ascutitoare, o gumă de sters si mult mult rumegus de la crioane si, mai mult decât atât, este decorată cu .....numele "LAURA" . Clasic, nu? :))

Cutiuta lui Mihai e cea mai valoroasă probabil pentru că ea contine.....bani. Mult mult mărunt. Este cea mai valoroasă si cea mai grea.

Cutiuta lui Adi, DTP-ul nostru, contine o monedă din lut adusă din Iasi , multe post-it-uri colorate si câteva agrafe de hârtie argintii. Multe de retinut, prea putin timp..

Iar cutiuta Ivonei, contine un fel de kit de prim-ajutor pentru un copy: o ascutitoare si o gumă de sters, un pliculet de ceai si unul de cafea. 
Asadar da, toate cutiutele sunt la fel si totusi diferite si personalizate. Asa cum suntem si noiJ


miercuri, 14 septembrie 2011

Cum şi-a petrecut Icon Advertising sfârşitul verii

             De câteva zile încoace, jocul de-a "râsu plânsu" al copiilor de la grădiniţa de lângă Icon Advertising,  ne-a dat de veste că vara s-a terminat iar toamna abia începe. Dar noi nu ne plângem prea tare pentru că încercam să profităm cât putem de ultimele zile calde, fiecare după preferinţe şi puteri.
             La sfârşitul verii, noi, cei de la Icon Advertising, ne-am  decis să fim neconventionali aşa că am participat, ca toţi oamenii de publicitate care se respectă, la faimosul festival Adfel. Ne-am pozat cu "îngerii căzuţi" de la Axe, am mâncat prăjituri delicios de frumos ornate pentru o cauză nobilă, am vizionat studii de caz şi, una peste alta, ne-am distrat câteva seri la rând. 
             În rest, fiecare a profitat de ultimele zile de vară aşa cum a putut. Laura, art(a) noastră, a învăţat în sfârşit să meargă pe bicicletă (cu preţul a câtorva vânătăi dar, eh, las' că trece); Adi, zis DTP-ul nostru preferat, poartă bătălii interminabile cu febra musculară dobândită în urma meciurilor de tenis şi a plimbărilor cu al său motor, iar "echipa creativă" de copy-art (Ivona-Mihai) este acum şi mai apropiată (la propriu), ridicându-se mai nou la 'rangul' de vecini! 
             Fetele de la Parter au continuat şirul experienţelor de "outdoor". Ana-Marţiana s-a bucurat de câteva plimbări cu barca în Herăstrău iar Daniela, de la trafic, a avut două zile pline la pescuit, simţind din plin apropierea toamnei prin frigul cam nedorit atunci când te hotărăşti să petreci o noapte în cort.



            Ne-am făcut câteva ultime amintiri de vară şi începem acum să ne bucurăm de primele zile ale toamnei, de noile proiecte Icon Advertising şi de atmosfera veselă şi gălăgioasa din jurul nostru.

marți, 23 august 2011

Primii clienţi - Primele trofee pentru un creativ

Avem un creativ nou în agenţie care după câteva luni petrecute aici nu mai pare deloc atât de nou ci chiar foarte bine integrat în procesul zilnic de confruntare cu brief-urile şi rezolvarea lor.

Numai că nimic nu te face să te simţi mai creativ sau să începi cu adevărat să simţi că ai ajuns într-o agenţie decât momentul câştigării primilor, sau primului client. 

Munceşti pe rupte, imaginezi zeci de variante despre care crezi că rezolvă cerinţele brief-ului pe care l-ai primit, pentru ca după aceea doar o foarte mică parte dintre ele să primească aprobarea de a intra “în lucru” la art director, după care urmează alte ore, zile… de lucru intens.

Apoi vine ziua cu pricina, când orice ai fi facut eşti convins că se putea şi mai bine, te duci la client , prezinţi, te întorci în agenţie şi aştepţi…

După câteva zile ai şi uitat deja că ai lucrat la acel pitch, că ai prezentat –între timp ai început deja să lucrezi la alte brief-uri- şi nu te gândeşti decât că ok, ai muncit, ai prezentat, şi chiar dacă nu mai ştii nimic despre ce s-a întâmplat, pentru tine a fost o experienţă bună şi tu ai fost ok cu ce ai prezentat.

Apoi, când te aştepţi mai puţin, vine răspunsul: clientul a zis că îi plac primele două variante şi că o să lucreze cu noi.
Atât.
Două rânduri, sau două vorbe.
Care iţi schimbă ziua, săptămâna, luna…
Nu o să spui nimanui, dar în liniştea aparentă cu care primeşti vestea, afişând un zâmbet decent şi mulţumit, înăuntrul tău există o voce care ţipă cât poate de tare:

Yeaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!! Am câştigaaaaat!!!

Te abţii cu greu să nu ţipi şi de-adevăratelea, iar până la urmă reuşeşti. Dar vocea dinăuntrul tău continuă să ţipe: Yes! Yes!Yes! Am câştigaaaat! Ce miştooo!

Apoi îţi reiei lucrul şi treci la următorul brief, apoi la următorul, şi la următorul…

joi, 11 august 2011

Vorbe de balcon...

...sau Cand vine Craciunul?

Pe bune acum, mai e mult? Nu de alta, dar noua nu ne-a ajuns concediul asta. Nu stiu voi, dar noi ne-am distrat copios vacanta asta. Si exista marele pericol ca agentia sa piarda cam...hm...jumatate din echipa prin Maramures. Ca sincer nu ne-am mai fi dat plecati de-acolo. Si avem muuuulllte marturii sub forma a aproape 1600 (!!!) poze si ‘nspe filmulete, numai bune de aratat la nimeni (ca deh, ne-am strica reputatiile astfel).

Asadar – noi, fetele de la Parter (eu, Daniela si Alina), impreuna cu al nostru DTP (Adrian) am colindat pe meleagurile Maramuresului, in lung si-n lat, una bucata saptamana intreaga. Pe langa plimbat, am mancat cat n-am crezut c-o sa putem manca vreodata, am dormit cam putin (ce-i dreptJ) si nu ne-am scos ochii unul altuia, asa cum ne-am fi asteptat. Overall – ne-am distrat extraordinar. Si, ca sa punem capac, eu si Daniela am zacut si vreo 3 zile la soare, prin Eforie, ca deh, trebuia sa raspundem competitiei “cine se intoarce cel mai bronzat din vacanta”. Grad bronz – 8-9 amandoua. Alina – eh, sa spunem doar ca se vede ca ea n-a ajuns pe la mare.

Cat despre geniile creative de pe la etaj – am aflat ca ei au fost ceva mai exotici decat noi si ca in general, cam toti si-au facut veacul (ergh, pardon, vacanta) pe diverse litoraluri.  

Florin s-a bucurat de incantatoarea “Las Ramblas” din Barcelona si de zona dimprejur (Reus), dar s-a jucat si in nisip prin 2 Mai si Vama. Grad bronz – 7.

Ivona s-a bronzat prin Eforie, dar a facut si ceva destul de interesant – si anume i-a aratat unui american minunatia asta a noastra de capitala. Nice. Grad bronz – 8.

Laura s-a delectat cu litoralul bulgaresc si a facut plaja si prin Vama. Neortodox. Mai multe de-atat nu vom dezvalui. Grad bronz – 6.

Mihai...eh, Mihai pare sa fi avut 3 saptamani de concediu, si nu 2. Ca parca prea multe a facut. A calatorit “first-class” cu autocarul in Spania, a fost pe-acasa prin Neamt si s-a intalnit cu nu-stiu-ce vedete pe drum (de-al de “nu stiu, nu stiu” ala de care ne lovim peste tot), a inotat printre meduze pe la Corbu si s-a ars (hahaha!!) prin Mamaia. Asta pentru ca dupa ce 2 zile la rand s-a dat cu crema si a vazut ca nu se bronzeaza, in ultima a renuntat la minunata protectie si s-a bronzat din plin in numai 2 ore. Dar a castigat astfel si competitia! Bravo. Grad bronz – 10!

vineri, 22 iulie 2011

Vorbe de balcon...

...sau Liste, liste, liste

Tocmai cand ma gandeam ca in sfarsit scap (doar pt 2 saptamani) de listele de to-do zilnice, iata ca ieri mi-au cazut ochii pe un alt tip de liste…DE VACANTA!!!!! Pentru ca da, astazi luam vacanta. Si plecam care incotro (despre asta va povestim insa la intoarcere.)

Cat despre listele de vacanta, nu stiu voi, dar eu am fost intotdeauna genul de “last minute”. Asa ca eu tot duminica seara imi voi face bagajul ;) Pe la noi prin agentie insa se vehiculeaza niste liste de vacanta care ne-au amuzat teribil. Nu am putut face rost de prea multe, dar va prezint in exclusivitate doua dintre ele – a sefei noastre de productie (a se observa lista ei vs lista celor 3 baieti J) si a Danielei, trafic managerul nostru (a carei lista e deja intocmita de 2 saptamani).

Asadar, enjoy (am evidentiat cateva highlighturi care noua ne-au smuls niste zambete largi): 

 Speram ca v-au fost de ajutor :)

marți, 19 iulie 2011

Vorbe de balcon...

....sau despre "Perechi de agenţie"
(Copy-art)

În orice departament de creaţie al unei agenţii, mai devreme sau mai târziu se nasc ”perechi creative” reprezentate de art pe de o parte şi copywriter pe de altă parte.

Fiecare pereche copy-art, odată desemnată, are nevoie de o perioadă de aşezare, până când să fie reglate ”fluxurile cretive” între cei doi apoi intră într-o anumită rutină ce poate fi uşor recunoscută de cei din jur.

La fel se întamplă şi la noi în agenţie, unde copy-ul Ivona e în perioada în care se fixează pe aceeaşi lungime de undă cu Mihai, art-ul ei.

Dar sincronizarea asta dintre copy-art nu e atât de simplă pe cât pare la început.

Include supărări, poate chiar şi ţipete uneori, după care lucrurile încep să se aşeze într-o anumită rutină a lor, fiecare dintre cei doi trebuind să ştie cum să îl abordeze pe celalalt pentru a scoate maximul de la ideea creativă avută.

Aşa că dacă treceţi pe la noi prin agenţie zilele astea, şi veţi mai auzi unele mici ţipete sus, în departamentul de creaţie, să ştiţi că nu e nimic ce nu s-a mai văzut sau întâmplat într-o agenţie.
Pur şi simplu Ivona şi Mihai lucrează, iar numai prin faptul că uneori se mai întâmplă şi mici tensiuni înseamnă că se implică foarte mult în ceea ce fac şi în acelaşi timp îşi reglează uşor metoda de lucru a unuia cu celălalt.

Încă puţin şi vom avea o adevărată nouă pereche creativă copy-art în agenţie, bine sudată şi pusă pe rezolvat brief-uri.

Le urăm succes!

luni, 11 iulie 2011

Vorbe de balcon...

...sau cum ne pregătim de vacanţă

Se spune că pentru a lua o vacanţă trebuie să o şi meriţi, să vină după o perioadă intensă în care ai funcţionat “cu motoarele în plin” aşteptând sau visând la mult doritul moment în care te vei putea relaxa: vacanţa!

La fel se întâmplă şi la noi în agenţie, unde nu mai este mult până la mult aşteptata vacanţă de vară.

Dar cu cât ne apropiem mai mult de acel moment, cu atât totul devine mai intens pentru că niciun proiect nu trebuie lăsat în lucru sau neterminat până la data cu pricina.
Astfel că miza este acum foarte mare.
Totul trebuie “dat la gata” cât se poate de repede şi în cea mai bună formă.

Prin urmare, zilele astea în agenţie toată lumea este foarte concentrată încercând să rezolve cu maxim de eficienţă proiectele desemnate a fi terminate până la începutul vacanţei.

Pentru că dacă proiectele nu sunt gata, nu poate veni nici vacanţa.
Ceea ce nu ne dorim niciunul dintre noi.

Aşa că dacă treceţi pe la noi prin agenţie zilele astea, să nu fiţi miraţi dacă o să ne găsiţi pe toţi lipiţi de birouri, cu privirea fixă în monitor, butonând sau dând “click-uri” din greu fără a vorbi prea mult cu cei din jur.
Ne pregătim de vacanţă. Prin muncă.

poza e pentru  motivare


luni, 4 iulie 2011

Vorbe de balcon...

...sau despre ceasul intern al agenţiei
În fiecare agenţie lucrurile au o anumită curgere a lor, un fel anume în care acestea se petrec şi o sincronizare specifică.

Totul se întâmplă conform cu deadline-urile stabilite, totul trebuie să fie bine făcut şi gata în timp, pentru că niciodată lucrurile nu pot fi amânate.

Şi ca toate acestea să se petreacă aşa cum trebuie, ele trebuie bineînţeles să fie atent supravegheate de cineva.
În cazul nostru, Daniela – trafic manager-ul agentiei.

Noi ştim că Daniela ia toate lucrurile şi sarcinile pe care le are în derulare extrem de în serios, indiferent de cât de mărunte ar fi acestea sau ar putea părea la o primă privire.
Nici măcar nu are rost să te prefaci că nu stii cât e ceasul, ori că ai fost absorbit de lucru şi ai uitat să cobori să predai comanda la ora stabilită.

La acea oră, cea a deadline-ului pentru comanda ta, Daniela va fi acolo pentru a fi sigură că totul e în regulă, sau că în mod nefericit şi excepţional, mai ai nevoie de timp pentru ca totul să fie gata de predat.

Mai vă povestesc şi altă dată, acum trebuie să mă întorc la alte comenzi, pentru că în jumatate de oră apare Daniela.
Şi nu e de glumă…